Tipuri de agresori sexuali

Agresorii sexuali sunt de mai multe tipuri:

Violatorii: sunt în  general agresori bărbaţi care forţează sexual victima (bărbat sau femeie ). Vioatorii sunt de patru tipuri, funcţie de motivaţia pentru agresiunea sexuală. Cele două sub-tipuri sexuale sunt compensator şi sadic, iar cele două tipuri nesexuale sunt de putere /control şi oportunist. Motivaţia sexuală pentru viol apare la bărbaţii adulţi care nu pot avea o relaţie sexuală adecvată cu o parteneră, astfel încât pentru îndeplinirea nevoilor sexuale găseşte victime potrivite pe care le violează. Motivaţia nesexuală apare la agresorii care doresc să subjuge şi să umilească victimele prin violare sexuală.

Pedofilii: sunt în general agresori bărbaţi ai căror victime sunt minori, fete sau băieţi. Pedofilii sunt de două tipuri: pedofilii fixaţi (care preferă minorii pe parcursul intregii vieţi) şi pedofilii regresaţi (care au un istoric sexual normal şi incidente care implică minori).

În 1990 Knight şi Prentky au realizat un sistem de clasificare pe două axe, axa I reprezentând gradul de fixare al pedofilului, iar axa II felul în care agresorul defineşte interesul contactului cu copii.

Agresorii sexuali de sex feminin: sunt de trei feluri, cu motivaţii şi caracteristici diferite ale agresorilor bărbaţi.

Agresorii sexuali adolescenţi: sunt eterogeni, având diverse tipuri de victime preferate, caracteristici şi preferinţe personale, victimele fiind de vârste diferite.

Agresorii virtuali: seamănă ca tipologie cu pedofilii, diferenţa principală fiind aceea că îşi găsesc victimele pe internet.

O caracteristică a acestor agresori este aceea că agresorul s-ar putea să nu aibă contact sexual cu victima.

În total există 20 de sub-tipuri de agresori sexuali (Vittie, 2008):

Violatorii sexuali compensatori: caracterizaţi de sentimente de inadecvare, lipsindu-le ablităţile sociale adecvate pentru a se angaja în relaţii romantice şi care nu doresc să îşi rănească victimele. Utilizează forţa pentru a obţine complianţa victimei, se retrag dacă victima se retrage sau se luptă şi de obicei nu interacţionează cu victima, cu excepţia actului sexual în sine.

Violatorii sexuali sadici: îşi reprimă furia prin torturarea victimei, aceasta fiind singura modalitate prin care agresorul poate fi excitat sexual. Violatorul din acest subtip foloseşte o multitudine de tehnici pentru a-şi tortura victimele în mod repetat, putând conduce la crime sexuale. Aceşti violatori nu au în general remuşcări şi frecvent prezintă fantezii sexualeviolente.

Violatorii nesexuali pentru putere şi control: folosesc forţa, au impulsivitate crescută, adesea consumă alcool sau droguri înainte de viol şi violează victima în ziua în care se întâlnesc. Sexul este folosit ca armă pentru a pedepsi femeile, în mod premeditat împotriva unei anumite persoane sau în mod oportunist împotriva unei persoane care îi înfurie.

Violatorii oportunişti: au un slab control al impulsurilor, un stil de viaţă aventuros, adesea violează în cursul altei crime, de exemplu în cursul unei spargeri.

Pedofilii fixaţi: doresc să formeze o relaţie cu copilul astfel încât copilul să accepte realţia. Au abilităţi sociale slabe care fac să-şi dorească relaţii cu minori pasivi şi dependenţi mai degrabă decât cu persoane de aceeaşi vârstă. Preferinţa sexuală pentru copii se dezvoltă în cursul adolescenţei, când persoanei i se pune diagnosticul de pedofilie. Aceste persoane au o puritate psihosexuală scăzută, sentimente de inadecvare, experienţe negative în relaţiile sexuale cu persoane adulte, sentimente de singurătate şi izolare.

Pedofilii regresaţi: pedofilii care acţionează ca urmare a unui eveniment precipitant şi nu ca urmare a unei predispoziţii sau preferinţe pentru minori. Stresorii din mediu le diminuează încrederea în sine astfel pedofilii din acest subtip ajung să îi victimizeze pe aceia la care au acces cu uşurinţă.

Agresorii sexuali de sex feminin de tip profesoară-iubită (Matthews, Matthews şi Speltz, 1989): femei care folosesc o poziţie de putere (antrenoare sau profesoară) pentru a-şi găsi victimele şi care privesc acţiunile proprii ca fiind acte de dragoste şi nu acţiuni criminale. Au tendinţa de a nega leziunile sau consecinţele negative ale relaţiilor lor cu vicimele lor ca fiind relaţii serioase de dragoste. Femeile agresori sexuali din această categorie au de obicei un istoric de relaţii sexuale în care au fost abuzate.

Agresorii sexuali de sex feminin constrânşi sau acompaniaţi de bărbaţi (Syed şi Williams, 1996): sunt femei subordonate, cu stimă de sine scăzută, coeficient de inteligenţă redus şi un sentiment general de neajutorare. Sunt situaţii în care aceste femei îşi abuzează copii alături de un partener de sex masculin care le-a abuzat pe ele. În violurile în grup există uneori complici femei care găsesc sau racolează victimele potenţiale, un număr mic dintre acestea participând la violul în sine.

Agresorii predispuşi de sex feminin (Mattheus, 1993): sunt femei care îşi victimizează copii, au fost la rândul lor abuzate sexual în copilărie şi nu pot dezvolta relaţii sexuale cu adulţii. Adesea suferă de tulburări psihologice care duc la fantezii sadice, nivele crescute de agresivitate şi sentimente suicidare cronice.

Agresorii sexuali adolescenţi experimentatori naivi: sunt tineri cărora le lipsesc abilităţile sociale şi cunoştinţele sexuale, violul fiind adesea situaţional.

Agresorii sexuali adolescenţi copii exploratori sub-socializaţi: sunt adesea izolaţi social, din familii disfuncţionale, cu siguranţă de sine scăzută imagine de sine deficitară şi fără istoric de comportament delicvent. Au proaste abilităţi de socializare, nu pot interacţiona cu persoane de aceeaşi vârstă şi caută să îşi ameloreze insecurităţile prin agresarea celor mai vulnerabili decât ei.

Agresorii sexuali adolescenţi agresivi sexual: au impulsivitate crescută, folosesc forţa şi violenţa, provin din familii violente sau disfuncţionale, de multe ori au un istoric de comportamnet delicvent sau abuz de substanţe. Victimele lor sunt de obicei adolescenţi sau adulţi şi adesea violul face parte dintr-un tipar delicvent cu spectru larg (Theriot, 2006).

Agresorii sexuali adolescenţi compulsivi sexual: au fantezii sexuale compulsive deviante adesea sunt tăcuţi sau anxioşi, provin din familii rigide şi adesea au comportament parafiliac. Mulţi din ei sunt diagnosticaţi cu parafilie.

Agresorii sexuali adolescenţi cu tulburări compulsive: sunt foarte impulsivi, adesea având o tulburare psihologică concomitentă, de exemplu tulburări developmentale, tulburări comportamentale sau ADHD.

Agresorii sexuali adolescenţi influenţaţi de grup: adesea agresează sexual doar atunci când sunt într-un grup, ca mijloc de a-şi impresiona prietenii. Unii dintre ei fac parte din benzi sau diverse grupuri informale.

Agresorii sexuali adolescenţi pseudosocializaţi: sunt frecvent narcisişti, le lipseşte intimitatea în relaţii şi relaţiile cu persoanele de aceeaşi vârstă sunt superficiale. Pot avea un coeficient de inteligenţă ridicat. Au caracteristici asemănătoare cu agresori sexuali adulţi cu tulburare de personalitate de tip anti-social.

Agresorii sexuali colecţionari cibernetici: colecţionează şi comercializează online imagini cu anumite carateristici (anumite posturi, tipuri de copii, haine, etc) . Adesea sunt persoane singure şi izolate social cu slujbe care le asigură accesul la copii. De multe ori comportamentul lor se limitează la colecţionarea de imagini şi nu au contact fizic cu victimele lor.

Agresorii sexuali călători cibernetici: pot fi colecţionari cere se potrivesc unei anumite tipologii, dar folosesc internetul pentru a cultiva şi a discuta cu victimele, având intenţia de a se întâlni cu ele în scopuri sexuale. Poartă cu victimele conversaţii pentru a le câştiga încrederea, pentru a le determina să creadă că sunt persoane bune care nu doresc să le rănească şi se oferă să facă aranjamentele necesare şi să plătească pentru a călători împreună cu victimele.

Agresorii sexuali manufacturieri cibernetici: sunt cei ce realizează pornografie cu copii pe care o distrubuie pe internet, fac adesea fotografii sugestive cu proprii copii şi le postează pe net. Mulţi au relaţii sexuale cu copii.

Agresorii sexuali conversaţionali cibernetici: adesea colecţionează materiale erotice (nu pornografie ) şi discută online cu victimele. Adesea ajung apoi să discute la telefon, încercând să îşi convingă victemele că sunt persoane de încredere şi le sugerează că pot să se întâlnească personal. Acest subtip este un nivel de legătură între „colecţionari” şi „călători”.

Posted in Abuzul sexual Tagged with:
%d bloggers like this: